tintar
31tina — (Del lat. tina.) ► sustantivo femenino 1 Vasija grande de barro: ■ guarda las aceitunas en una tina. SINÓNIMO tinaja 2 Tonel de madera en forma de media cuba. SINÓNIMO balde 3 Recipiente usado para tintar las telas. SINÓNIMO caldera 4 Recipiente… …
32tinción — ► sustantivo femenino Acción y resultado de teñir o tintar una cosa de otro color. SINÓNIMO teñido * * * tinción (del lat. «tinctĭo, ōnis»; cult.) f. Acción de teñir. * * * tinción. (Del lat. tinctĭo, ōnis). f. Acción y efecto de teñir. * * * ►… …
33tiña — (Del lat. tina.) ► sustantivo femenino 1 Vasija grande de barro: ■ guarda las aceitunas en una tina. SINÓNIMO tinaja 2 Tonel de madera en forma de media cuba. SINÓNIMO balde 3 Recipiente usado para tintar las telas. SINÓNIMO …
34tingible — (Derivado del lat. tingere, mojar.) ► adjetivo Que se puede tintar o teñir de otro color. SINÓNIMO teñible * * * tingible (del lat. «tingĕre», teñir) adj. Susceptible de ser teñido. * * * tingible. (Del lat. tingĕre, teñir). adj. Que se puede… …
35arşiţă — ÁRŞIŢĂ, arşiţe, s.f. 1. Căldură mare şi dogoritoare a soarelui; dogoare, zăduf, caniculă. 2. (pop.; adesea fig.) Senzaţie de căldură (şi de sete) pe care o are omul bolnav; p.gener. febră, temperatură. [acc. şi: arşíţă] – lat. [calor] *arsicia… …
36bâţ — interj. (Adesea repetat) Cuvânt care imită o mişcare rapidă şi nervoasă (într o parte şi în alta). [var.: bâţa interj.] – Onomatopee. Trimis de cata, 26.03.2003. Sursa: DEX 98 bâţ/bâţa interj. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… …
37car — CAR1, cari, s.m. Nume dat mai multor specii de insecte mici dăunătoare, din ordinul coleopterelor, cu corpul păros şi cu picioarele scurte, care trăiesc în lemn şi se hrănesc cu acesta. – lat. carius (= caries). Trimis de valeriu, 30.10.2008.… …
38carabă — CARÁBĂ, carabe, s.f. 1. (reg.) Fluier primitiv pe care şi l fac copiii dintr o ţeavă de soc, din cotorul frunzei de dovleac, din pană de gâscă etc. 2. Tubul cimpoiului asemănător cu fluierul, la care se execută melodia. 3. (arg.) Palmă (2). – Din …
39fugă — FÚGĂ1, fugi, s.f. 1. Deplasare cu paşi mari şi repezi; alergare, goană. ♢ loc. adv. Din (sau în) fugă sau (reg.) de a fuga = în timp ce fuge, fugind; p. ext. în grabă, în treacăt, fără o examinare mai atentă. Pe fugă = repede, grăbit. Cu fuga =… …
40inariţă — INÁRIŢĂ, inariţe, s.f. Numele a două plante erbacee acvatice, asemănătoare cu inul2 cu florile verzui; ţintar (2) (Najas minor şi marina). – In2 + suf. ariţă. Trimis de valeriu, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 ináriţă s. f., g. d. art. ináriţei; pl.… …
