propretor

Mira otros diccionarios:

• propretor — PROPRÉTOR s.m. (ist.; la romani) Locţiitor al unui pretor. [< lat. propraetor, cf. fr. propréteur]. Trimis de LauraGellner, 13.09.2007. Sursa: DN  PROPRÉTOR s. m. magistrat roman locţiitor al unui pretor. (< fr. propréteur …   Dicționar Român

• Propretor — Pro*pre tor, n. [L. propraetor; pro for, before + praetor a pretor.] (Rom. Antiq.) A magistrate who, having been pretor at home, was appointed to the government of a province. [Written also {propr[ae]tor}.] [1913 Webster] …   The Collaborative International Dictionary of English

• propretor — |ô| s. m. Magistrado (em geral antigo pretor) delegado ao governo de uma província, na Roma antiga …   Dicionário da Língua Portuguesa

• propretor — pròprētor m DEFINICIJA pov. u antičkom Rimu, naziv za pretora po isteku roka njegove pretorske službe ETIMOLOGIJA lat. propraetor ← pro praetore: za pretora …   Hrvatski jezični portal

• Propretor — ► sustantivo masculino HISTORIA Pretor que, al acabar el año de pretura, pasaba a gobernar una provincia pretorial. * * * propretor (del lat. «propraetor, ōris») 1 m. En la antigua *Roma, *pretor reelegido para el cargo por alguna razón especial …   Enciclopedia Universal

• propretor — noun see propraetor …   New Collegiate Dictionary

• propretor — pro|pre|tor Mot Agut Nom masculí …   Diccionari Català-Català

• propretor — pro·pre·tor …   English syllables

• próprétor — ja m (ọ̑ ẹ̑) zgod., pri starih Rimljanih upravitelj province, ki je bil prej pretor: prokonzuli in propretorji …   Slovar slovenskega knjižnega jezika

• propretor — noun see propraetor …   Useful english dictionary